L-V:8-16 cu Lari Giorgescu este un spectacol despre noi, despre copilul care la sase ani voia sa schimbe lumea, salvand ponei, care ajuns la scoala tocea informatii total nefolositoare si care la douazeci de ani ajunge sa lucreze 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana, oferind amabil informatii despre programul cinematografelor.
Spectacolul este o productie a Teatrului LUNI de la Green Hours si tanga Project. Eu l-am vazut ieri, adaptat pentru Teatrul de Vara din Herastrau in cadrul Proiectului Ludika: Teatrul unor nopti de vara. Imi place mult aceasta initiativa ca timp de trei saptamani, incepand cu 25 iulie, in fiecare zi de luni, sa poata fi urmarit un spectacol de teatru, contra unei donatii de un leu. Aspectul Teatrului de Vara din Parcul Herastrau, recunosc ca mi-a amintit de spectacolele de pe litoral.
L-V:8-16 este un spectacol de Ioana Paun, dupa "Cred ca nu m-ati inteles bine" de Rodrigo Garcia si texte de Ioana Paun. Piesa ne prezinta un singur personaj si viata lui controlata de reguli, care se aseamana foarte mult cu a noastra. Spectacolul este impartit in trei sectiuni. Prima parte ni-l arata pe Alex, un tanar care la 6 ani voia sa schimbe lumea. Sa devina, pe rand, fotbalist, pictor, cantaret si mai apoi, testoasele ninja.
A doua parte a spectacolului ni-l prezinta pe elevul Alex. Preocupat sa nu faca greseli la dictare si mai apoi constiincios sa toceasca despre daci si romani, triunghiul echilateral, zacamintele de aur din Muntii Apuseni sau sa recite poezii de Eminescu. Alex este ca orice elev prins in sistemul educational romanesc, un copil care trebuie sa stie putin din toate, un mediocru si nicidecum un savant.
In partea finala a actiunii, Alex se maturizeaza. Ajuns la 24 de ani, copilul de sase ani care vrea o lume mai buna intra in armata de tineri care lucreaza 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana intr-un birou cu un monitor, un mouse, un telefon si niste casti. Lumea acestora se invarte in jurul serviciului executat pentru a-si putea plati ratele. Ei nu sunt decat niste oameni care in timpul liber stau in garsoniera lor si se uita la televizor sau se chinuie sa ajunga la Movieplex.
L-V:8-16 este un spectacol despre noi. Nu vine cu solutii, ci ridica o problema: diferenta dintre ceea ce vrem si ceea ce ajungem sa fim. In cele 50 de minute ajungi sa te detasezi, sa razi, sa te bucuri, dar la final iti dai seama ca si tu ai fost copilul care la sase ani ai vrut sa salvezi un ponei, care la scoala erai scos la tabla ca sa reciti lectia si mai grav, ca si tu poti avea aceeasi viata monotona, calculata si ingropata in rate.
Un spectacol care trebuie vazut pentru Lari Giorgescu!
Postări
