Prima bucata de bibliografie

Așa cum am promis, în acest post voi spune care sunt primele cărți, în română, pe care le-am ales pentru lucrarea mea de licență, „Imaginea femeii în cinematografia românească”. Acestea sunt:

- FEMEI, Cuvinte și imagini : perspective feministe - Otilia Dragomir (coord), Adina Bradeanu, Daniela Rovența-Frumușani și Romina Surugiu 

-  Gen și reprezentare socială – Ana Bulai

- (R)evolutii în sociologia feministă: repere teoretice, contexte românești - Laura Grunberg

- Femeiea în trecut, prezent şi viitor - Bebel August 

- LEXICON feminist / editoare Otilia Dragomir si Mihaela Miroiu - 

De asemenea, în postul trecut vă spunea despre cartea Sexul vinde, a lui Rodger Streitmatter. Cred că este o lectură interesantă pentru a înțelege care sunt criteriile după care se ghidează societatea noastră. 

Astăzi am citit o știre despre campania naţională a grupurilor feministe din Franţa care a determinat reprezentanţii orașului Cesson-Sevigne, din provincia Bretagne, să interzică folosirea cuvântului "mademoiselle", echivalentul românescului "domnişoară" (mai multe aici) pentru că femeile, ca şi bărbaţii, nu ar trebui să fie definite în societate prin prisma statutului lor marital. Astfel, adolescentele, femeile de 30 de ani, ca şi cele în vârstă vor fi numite "doamne", aşa cum bărbaţii sunt numiţi "domni" din momentul în care nu mai sunt copii. Eu mă întreb dacă eliminarea unui cuvânt din dicționar aduce cu sine și eliminarea discriminării femeilor? Să scoatem de pe piața cartea Codul bunelor maniere astăzi?

Până data viitoare vă las să vă gândiți la primul stereotip. În studiul Lauren Zalaznick: The conscience of television - TedWomen, December 2010 despre cum a evoluat televiziune din 1960 până în 2009, indivizi cu vârsta curprinsă între 18-70 au fost întrebați „ce au simțit când s-au uitat la programele de televiziune?”. S-a pus, astfel, accent pe părerea individuală și nu pe concepția socială. Nu se vorbea despre „good and bad TV”, ci despre „popular TV”. Așadar,  chiar dacă răspunsul la întrebarea „de ce ne uităm la televizor” s-a schimbat de-a lungul celor 50 de ani, trecând de la umor la putere sau de la confort la comentariu, un singur lucru a rămas prezent, necesitatea apariției unei figuri materne.  


Vă las discursul lui Lauren Zalaznick de la TedWomen.

Imaginea femeii in cinematografia romaneasca

De astazi, 14 ianuarie 2012, acest blog se transforma intr-un spatiu de lucru pentru lucrarea de licenta "Imaginea femeii in cinematografia romaneasca". Un documentar despre femeile din filmele romanesti, accentul cazand pe filmele lui Nae Caranfil.
Premisele de la care am pornit lucrare sunt urmatoarele:

- nu sunt multe personaje feminine principale (sau mai importante) cu varsta peste 40-50 de ani,

- femeile, chiar daca sunt personaje principale, nu sunt cantitativ la fel de prezentate ca personajul principal masculin,

- chiar daca personajul feminin este principal nu este foarte bine conturat si deci, nu prea ramane in mintea (tele)spectatorului, 

- femeile sunt in general vazute ca obiect sexual - pentru ca "sexul vinde",

- filmul este un produs si deci, comercialul trebuie sa aiba si partea lui in ecuatie, asa ca personajele (masculine sau feminine) trebuie sa nu se indeparteze de la stereotipuri pentru ca publicul sa rezoneze si sa se idendifice. 

Cu alte cuvinte, ceea ce au descoperit americanii de la USC's Annenberg School for Communication & Journalism intr-un studiu care arata inegalitatea de roluri primite de actori si actrite (mai multe aici http://articles.latimes.com/2011/nov/22/entertainment/la-et-film-gender-20111122), este valabil si pentru Romania?

Mai mult decat atat, studiul arata ca femeile sunt vazute ca obiect sexual, fiind imbracate sumar, dezbracate sau catalogate de alte personaje ca "attractive". Acelasi lucru se intampla si cu personajele feminine de la noi? 

Asadar, pana in luna iunie o sa strabatem impreuna un drum cu multa bibliografie din zona feminismului, a reprezentarii sociale si a cinematografiei. Un drum cu cateva interviuri -o sa va anunt la momentul potrivit- care sa ne ajute sa intelegem aceasta situatie. Cu cateva recenzii de film si recomandari. 

Urmatorul post va fi despre bibliografia lucrarii scrise. Urmand cateva vesti despre materialul audio-video. 
Pana data viitoare, va las un material cu Meryl Streep care si-a donat tot castigaul pentru filmul The Iron Lady, adica un milion de dolari, pentru construirea primului muzeu al femeilor, in America.