Nestea, mai nociv decat Coca-Cola

Pe acest blog veti putea citi rezultatele unor experimente legate de ce mancam sau bem. Primul dintre ele, experimentul cu hamburgerul de la McDonalds, ne-a aratat ca si dupa mai bine de mai bine de sase luni, acesta nu se strica (mai multe despre experiment aici). Mai jos aveti o poza cu un hamburger pastrat la temperatura camerei. Dupa cum se poate vedea, acesta si-a pastrat aceeasi imagine ca la inceput. Exista evident si diferente: carnea s-a intarit, painea se rupe precum cea prajita, iar din ceapa, castravete si ketchup au ramas doar niste urme.

Cel de-al doilea experiment a pornit de la intrebarea "cat de nocive sunt sucurile pe care le bem?", asa ca am luat patru pahare in care am pus: Sandal de piersici, Prigat Activ de piersici, Nestea de piersici si Coca-Cola. Sucurile au fost lasate la temperatura camerei. Experimentul a durat douazeci de zile, in perioada 1 septembrie-20 septembrie 2011. Bauturilor li s-au facut poze din cinci in cinci zile pentru a vedea care dintre ele se schimba si in ce fel. In prima zi, cele patru pahare arata astfel, cum vor arata ele la finalul experimentului?

Asadar, dupa cinci zile cele patru sucuri arata astfel.

Dupa cum puteti vedea, au aparut ciuperci in paharele cu Prigat Activ (primul din stanga) si in cel cu Santal (al doilea din stanga). Paharele cu Nestea si Coco-Cola arata ca in prima zi a experimentului. Care se va schimba primul?

Am intrebat mai multe persoane care suc este mai putin nociv: Nestea sau Coca-Cola? Toate raspunsurile au mers catre Coca-Cola, insa, experimentul a aratat altceva. Asadar, dupa zece zile, primul suc dintre Nestea si Coca-Cola care a facut ciuperca a fost cel de-al doilea si asta in pofida acidului pe care il contine aceasta bautura racoritoare.

Situatia nu s-a schimbat nici in cea de-a cincisprezecea zi, atunci cand paharul cu Nestea (al doilea din dreapta) a fost singurul privat de aparitia unei ciuperci. Rezultatele arata in felul urmator: o crusta neagra de mucegai acopera Santalul, ciuperca din Prigat s-a innegrit, iar cea din Coca-Cola s-a extins.

Ultima zi a experimentului, a douazecea, a aratat o scadere a volumul bauturilor din fiecare pahar, dar si aparitia unei ciuperci in paharul cu Nestea. In celelalte pahare, situatia este urmatoare: in cele cu Prigat si Santal a aparut o crusta de mucegai negru, iar ciuperca din Coca-Cola acopera aproape toata suprafata.

Dupa acest experiment, m-am hotarat sa beau apa.

 

Desi nerecunoscut de istorie, zeul Mallus este atat de iubit de romani

O intersectie - un mall, asa am putea caracteriza Bucurestiul care are mai multe centre comerciale decat sectoare. Si daca vinul, frumusetea, pana si infernul au zeii lor, de ce cumparaturile sa nu intre in randul lumii si sa-l aiba drept ocrotitor pe Mallus. Neaparat acesta trebuie sa fie un barbat de isprava pe fata caruia sa se citeasca munca depusa pentru ca, odata ajuns la maturitatea portofelului, sa-si permita sa-si tina iubita, fata, nepoata, amanta sau prietenii in mall.

 

Importanta mall-ului in viata noastra este covarsitoare si de necontestat. Unde ai putea sa-ti povestesti esecurile sentimentale, dezamagirile profesioanale, infrangerile echipei de fotbal, unde poti sa comentezi aventurile din lumea mondena, daca nu in mall. Unde mai pui ca mall-ul are mari sanse sa devina Poiana lui Iocan de capitala si asta pentru ca aici, la racoarea aerului conditionat, poti sa dezbati probleme tarii.

 

Oare cerem prea mult includerea zeului Mallus in istorie? Sa stie si urmasii, urmasilor lui Stefan cel Mare cum a fost pe vremea noastra, cand ziua stateai la racoare in mall si seara la terasa in Centrul Vechi. Si daca am stabilit ca zeul Mallus exista, ar trebui sa-i facem si un portret robot ca sa stim cum sa arate statuia de la intrarea in fiecare mall. Propuneri?

Romania-Franta, ca o chinta la popa

Fata, am auzit ca e meci maine, sa-l sunam pe Mutu sau pe printu' Cristea sa ne cheme in oras la o savarina!

Fata, dar nu ai auzit?!? Nea' Piti a facut o aroganta si s-a suparat pe Mutu ca cica a baut o bere inainte de un meci, el nu stie ca o bere e nimic pe langa ce poate "omul care nu vorbeste".

Aaaaa, deci nu mai e meci?

Ba da. Mai avem o sansa cu Marica. Fata, dar asta e trist ca s-a despartit de Vandici si nu cred ca ne ia nicio savarina, poate doar o apa plata si nu prea as vrea ca de'asta am baut toata luna.

Oooof, fata, acum noi ce facem? Nu mai aparem la gazeta? Iar trebuie sa ma duc s-o intreb pe Marin ce-a mancat? Chiar, fata, cum se ia Lupusul asta?

Asa ar arata o avancronica a meciului de fotbal Romania- Franta realizata de doua pitipoance. Dar acum, in nationala lui Matel-Banel-Dodel-Gigel disciplina e suverana, deci adio savarine in cantonament.

In seara asta, romanii i-au infruntat pe francezi si s-au pregatit ca la Calugareni, unde mlastina lui Mihai Viteazu a avut un urmas in gazonul de pe National Arena. Spus pe limba lui Mutu si Tamas, meciul acesta a aratat astfel: Bergenbier a avut de infruntat Pelforth, intr-un meci in aparenta pentru suprematia smaltului, dar in esenta, pentru mai nimic. Chiar daca prietenii stiu ca berea romaneasca e mai amara si mai ieftina decat cea frantuzeasca, atunci cand cele doua se intalnesc se comporta ca Elvetia. Cu alte cuvinte, cu totii stim ca niciuna dintre cele doua beri nu e belgiana, diferenta e ca cea frantuzeasca ajunge mereu la campionatele europene sau mondiale, pe cand cea romaneasca vede aceste competitii din fata televizorului cu gandul "daca eram noi acolo, praf ii faceam".

Romania din meciul cu Franta i-a fost superioara celei din meciul cu Luxemburg, dar nu suficient de buna pentru a invinge o echipa care parca juca cu frana de mana trasa. Ca sa inteleaga si domnul Piturca, am fost cam ca o chinta la popa. Problema a fost ca, fara sa faca vreun efort supraomenesc, Blanc a fost servit cu o chinta la popa. Poate daca nea' Piti ar fi plusat pe cartea atacului, si-ar fi speriat adversarul dandu-i impresia ca are un as in maneca.

Dupa un egal cu Franta si o noua calificare ratata, romanul poate o sa-l injure in seara asta pe Marica, dar maine o sa uite ca e suparat si o sa spere din nou ca nea' Piti si ai lui o sa-l scoata o data in strada.


p.s. Pentru acest material nicio pitipoanca nu a vociferat, nicio bere nu a fost bauta si nicio carte nu a fost jucata.

La sase ani voiam sa fiu Testoasele Ninja

L-V:8-16 cu Lari Giorgescu este un spectacol despre noi, despre copilul care la sase ani voia sa schimbe lumea, salvand ponei, care ajuns la scoala tocea informatii total nefolositoare si care la douazeci de ani ajunge sa lucreze 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana, oferind amabil informatii despre programul cinematografelor.

Spectacolul este o productie a Teatrului LUNI de la Green Hours si tanga Project. Eu l-am vazut ieri, adaptat pentru Teatrul de Vara din Herastrau in cadrul Proiectului Ludika: Teatrul unor nopti de vara. Imi place mult aceasta initiativa ca timp de trei saptamani, incepand cu 25 iulie, in fiecare zi de luni, sa poata fi urmarit un spectacol de teatru, contra unei donatii de un leu. Aspectul Teatrului de Vara din Parcul Herastrau, recunosc ca mi-a amintit de spectacolele de pe litoral.

L-V:8-16 este un spectacol de Ioana Paun, dupa "Cred ca nu m-ati inteles bine" de Rodrigo Garcia si texte de Ioana Paun. Piesa ne prezinta un singur personaj si viata lui controlata de reguli, care se aseamana foarte mult cu a noastra. Spectacolul este impartit in trei sectiuni. Prima parte ni-l arata pe Alex, un tanar care la 6 ani voia sa schimbe lumea. Sa devina, pe rand, fotbalist, pictor, cantaret si mai apoi, testoasele ninja.

A doua parte a spectacolului ni-l prezinta pe elevul Alex. Preocupat sa nu faca greseli la dictare si mai apoi constiincios sa toceasca despre daci si romani, triunghiul echilateral, zacamintele de aur din Muntii Apuseni sau sa recite poezii de Eminescu. Alex este ca orice elev prins in sistemul educational romanesc, un copil care trebuie sa stie putin din toate, un mediocru si nicidecum un savant.

In partea finala a actiunii, Alex se maturizeaza. Ajuns la 24 de ani, copilul de sase ani care vrea o lume mai buna intra in armata de tineri care lucreaza 8 ore pe zi, 5 zile pe saptamana intr-un birou cu un monitor, un mouse, un telefon si niste casti. Lumea acestora se invarte in jurul serviciului executat pentru a-si putea plati ratele. Ei nu sunt decat niste oameni care in timpul liber stau in garsoniera lor si se uita la televizor sau se chinuie sa ajunga la Movieplex.

L-V:8-16 este un spectacol despre noi. Nu vine cu solutii, ci ridica o problema: diferenta dintre ceea ce vrem si ceea ce ajungem sa fim. In cele 50 de minute ajungi sa te detasezi, sa razi, sa te bucuri, dar la final iti dai seama ca si tu ai fost copilul care la sase ani ai vrut sa salvezi un ponei, care la scoala erai scos la tabla ca sa reciti lectia si mai grav, ca si tu poti avea aceeasi viata monotona, calculata si ingropata in rate.
Un spectacol care trebuie vazut pentru Lari Giorgescu!

Povesti din lumea felinelor - Dragoste

De astazi incep povestile din lumea felinelor. Fiecare post va ilustra o tema si vom incepe cu cea mai intalnita: dragostea. Prima idila se petrece in zona Kiseleff unde pe scarile de la intrarea unei case gasim un motan portocaliu, un Garfield de Bucuresti. 



Foarte prietenos, cand ne observa coboara scarile de la intrarea in casa stapanilor sai. Sare pe gard si se lasa mangaiat, lasandu-ne ca amintire cateva fire din blana sa moale. Paseste pe poarta verde de metal, coboara de pe gard si se intinde in mijlocul strazii.

Imediat dupa ce ne indepartam de el, auzim latratul unui caine, iar motanul isi si indreapta privirea spre casa vecinilor sai.

Asa ne dam seama ca acolo, pe terasa, o pisica alba cu urechile si botul potocalii isi proteja matern puiul care semana foarte mult Garfield.

Asadar, povestea familiei de feline de pe Kiseleff ne arata ca si la pisici vecinii se inteleg foarte bine, chiar prea bine avand in vedere ca ajung sa formeze chiar o familie.

Strabatem cam tot Bucurestiul pentru cea de-a doua poveste care are loc in Rahova. Aici, bunicii mei aveau pana acum trei saptamani un motan. Intamplarea incepe la cateva zile dupa moartea acestuia, cand o pisica vine in curtea lor.

Pisica il cauta pe motanul bunicilor mei. Dupa ce a facut o scurta inspectie prin toata curtea, a plecat, urcanduse pe casele vecinilor, pana la domiciliul sau de unde voia sa se intoarca cu cei doi pui. Acestia insa s-au speriat de o masina care venea cu viteza si s-au intors la casa lor. Dar pisica a revenit si a doua zi.

Din acel moment, pisica aceasta, care-l cauta mereu cu ochi pe motanul sau, se intoarce in fiecare zi. A devenit "aproape-pisica" bunicilor mei sau cel putin le tine companie pe timpul zile pentru ca seara sa se duca la casa ei.

Tocmai datorita acestei povesti de dragoste, pisica a devenit in foarte scurt timp foarte indragita de toata familia si evident, foarte alintata. Nu am botezat-o, asa ca o cheama simplu: pisica!



Adevarul despre cum arata un hamburger dupa mai bine de patru luni

Pe 8 martie 2011, dupa ce am citit un articol (http://www.jabulela.com/food-drink/mcdonalds-hamburgers-could-last-forever) despre o americanca, Karen Hanrahan, care a tinut un hamburger de la McDonald’s mai bine 12 ani (!) fara ca acesta sa se altereze vizibil, m-am decis sa incep si eu acest experiment. In articol nu se spunea daca produsul a fost tinut la temperatura camerei sau la frigider, asa ca am luat doi hamburgeri si am pus cate unul in fiecare dintre cele doua locuri, camara si frigider, urmand ca mai apoi sa-i compar.

Am anuntat inceputul experimentului pe Facebook, dar nu am avut timp sa scriu despre el si pe blog, acum, dupa ce am vazut articolul scris in gandul (http://www.gandul.info/news/experiment-gandul-cum-arata-un-meniu-de-la-mcdonald-s-dupa-ce-a-fost-pastrat-6-luni-la-temperatura-camerei-8169324) despre acelasi lucru, imi pare rau. Am cateva lucruri pe care nu le inteleg in acest articolul. Prima nedumerire este legata de faptul ca au facut un experiment in perioada “14 octombrie 2010 pana pe data de 14 aprilie 2011” despre care au scris tocmai pe 18 iulie 2011. Al doilea aspect vizeaza pozele pe care se sprijina concluziile experimentului. Din punctul meu de vedere, acestea nu sunt chiar concludente pentru ca nu poti sa-ti dai seama de un lucru: care era cu adevarat starea carnii. Spun asta pentru ca in cazul experimentului meu, inca de la sfarsitul primei luni, aceasta a dezvoltat foarte putin mucegai pe suprafata de carne care intra in contact cu ketchupul. Deci m-as mira ca aceasta sa fi ramas intacta dupa sase luni precum in cazul experimentului publicat de ei. Asadar, experimental meu nu coincide cu ce spun ei “nu au început să dezvolte mucegaiuri, nu au facut viermi si nici musculite, ci doar s-au deshidratat si au inceput sa miroasa a ranced”. In cazul meu, dupa cum veti vedea si in poze, hamburgerii au dezvoltat mucegai, mai ales cel din frigider, dar, e adevarat ca nu au facut viermi, musculite, insa nici nu au miros a ranced, chiar din contra, mirosul a “mancare de la Mc” s-a pastrat.

Poze la sfarsitul primei luni de experiment
Frigider:

Camara:

Asadar, experimentul cu hamburgerul lasat in frigider s-a terminat dupa doar patru luni pentru ca acesta s-a deteriorat mult prea mult din cauza umezelii. La sfarsitul primei luni, hamburgerul era neschimbat. In luna a doua, a inceput sa apara o urma de mucegai pe suprafata de carne care intra in contact cu ketchupul.

In luna a treia, mucegaiul s-a extins atat pe carne, cat si pe paine.

In luna a patra, ultima a experimentului, atat painea, cat si carnea au dezvoltat foarte mult mucegai. Cu toate acestea, nu a aparut un miros a ranced, nu existau viermi si nu se intarise deloc. 

Spre deosebire de hamburgerul care a stat in frigider, pentru cel din camara, experimentul continua si acum. Astfel, in cazul acestuia din urma, situatia este un pic schimbata, chiar daca vorbim si aici despre mucegai. Inca de la sfarsitul primei luni, a dezvoltat foarte putin mucegai pe suprafata carnii care intra in contact cu painea cu ketchup. Partea interesanta este ca atat in luna a doua, cat si in cea de-a treia, situatia a ramas aceia, doar ca painea s-a intarit considerabil. Cu alte cuvinte, chiar daca pe exterior, hamburgerul pare neschimbat

daca ne uitam in interior, la partea de carne de deasupra kechupului, vedem ca a dezvoltat mucegai

Dupa patru luni, un hamburger tinut la temperatura camerei, dezvolta putin mucegai, se intareste, dar isi pastreaza mirosul pe care il are atunci cand se raceste.

Experimentul cu hamburgerul lasat in camara continua si acum. In luna a cincea nu s-au constat schimbari fata de situatia precedenta.

Dallas, Macarena, Familia Bundy sau lucrurile care mi-au marcat copilaria

Dupa ce am citit un articol pe realitatea.net (http://www.realitatea.net/lista-lucrurilor-care-te-vor-face-sa-te-simti-batran-vezi-foto_844271.html) preluat de pe buzzfeed.com (http://www.buzzfeed.com/mjs538/40-things-that-will-make-you-feel-old?s=mobile) care prezenta lucrurile care au marcat anii 90, m-am gandit sa scriu si despre ce lucruri mi-au marcat mie copilaria.

  

Mi-am dat seama ca am crescut cu trilogia Singur acasa (de departe filmul copilariei mele, stiu si acum replicile si ma uit cand este la televizor de sarbatori), ca am dansat Macarena si Lambada (melodia care a marcat botezul meu) cand eram foarte mica si ma rugam de tata sa danseze si cu mine sau ca ascultam Spice Girls si The Backstreet Boys (eram mica si nu stiam ce este muzica).

  

sursa: wikipedia

Cu totii ne-am uitat la Familia Bundy (Married with Children) care a aparut in aceeasi perioada cu Seinfeld, adica in 1987, iar din 1997 nu au mai aparut episoade noi. Cu alte cuvinte, Familia Bundy a aparut la ei, cand la noi era inca Ceausescu pe TVR. Zilele acestea ma uitam la cat de mult a imbatranit Al Bundy, adica Ed O'Neill, care joaca acum in serialul de la ABC, Modern Family.

sursa: wikipedia

 Aseara am vazut The Romantics, o comedie romantica, usor siropoasa cu Elijah Wood si mi-am dat seama ca nu mai este pustiul din The Lord of the Rings. Nu mai are 18 ani, cat avea cand a primit rolul lui Frodo, are 30 de ani si joaca in seriale tv, acum poate fi vazut in Wilfred, pe FX.

sursa: wikipedia

Liceenii de azi sunt innebuniti dupa Twilight sau Vampires Diaries, dar daca vorbim despre vampiri, cred ca toata lumea se gandeste la celebrul Interview with the Vampire: The Vampire Chronicles. Facut in 1994, filmul ni aducea pe ecran pe atunci pustii Brad Pitt si Tom Cruise. Amandoi au acum peste 40 de ani (Pitt - 47 si Cruise - 48) si au facut de atunci zeci de filme de Oscar si au frant mii de inimi de pustoaice.

sursa: wikipedia

Mai tineti minte Dallas? Acum lumea se uita la telenovele si au de unde alege, dar la inceputul anilor '90, in Romania, toata lumea se uita la Dallas. Serialul a fost difuzat la ei pentru prima data in 1978 si s-a terminat in 1991, evident la noi a aparut dupa ce la ei se terminase. Cred ca a fost primul serial la care m-am uitat si asta pentru ca bunicii mei erau fani. Recunosc ca acum nu mai tin minte mare lucru. Anul trecut, cei de la TNT au anuntat ca pregatesc o varianta noua a acestui serial, oare o sa mai prinda?

sursa: wikipedia

Daca ma gandesc bine, inca se danseaza Macarena sau Lambada, familia Bundy inca mai are telespectatori, Victoria Beckham inca mai este pe prima pagina a revistelor, de Brad Pitt nici nu mai vorbesc pentru ca in fiecare zi vad pe net o stire despre el. Deci, pot sa spun ca lucrurile care mi-au marcat copilaria inca sunt "la moda". Ma intreb ce vor scrie copilasii de acum peste 10-20 de ani cand se vor gandi la copilaria lor.

Bacalaureat 2011: o lupta care a facut multe victime

Dupa ce in  2009, promovau bacalaureatul 79,95% dintre absolventi, iar in 2010 - 67,40%, anul acesta doar 44,47% dintre elevi au trecut acest examen. De ce 6 din 10 elevi au picat? A fost bacul asa de greu? Nivelul de pregatire al elevilor a scazut atat de mult? Acestea sunt doar unele dintre intrebarile pe care ti le pui atunci cand vezi un astfel de rezultat socant. Majoritatea elevilor de clasa a XII-cea nu a reusit sa ia nota de trecere la un examen care se doreste a fi un test care sa arate ca nu ai trecut degeaba prin scoala si nicidecum ca esti vreun geniu.

Nu cred in povestea cu camerele de filmat care i-au speriat atat de tare pe participantii la examen incat acestia nu s-au putut concentra, iar cunostiintele lor au disparut ca prin minune. Inteleg ca anul acesta a fost pentru a doua ora cand nu au mai contat notele obtinute la probele orale. Cu alte cuvinte, daca in anii trecuti la media de la bac se adaugau, cu o probabilitate destul de mare, doua note mai mari de 7-8, anul acesta media s-a facut doar din notele de la scris. Deci era de asteptat sa existe diferente intre mediile de anul acesta si cele din anii precedenti. Chiar si asa, nu se explica procentul atat de mic al ratei de promovare.

Nu vad ce este atat de greu la un examen pentru care gasesti pe net modele din anii trecuti. Adica, poti foarte bine ca in decursul unui an sa faci cele 100 de subiecte si la bac sa vii cu lectia invatata. Personal, nu cred ca este nevoie sa faci mai mult de 30-40 de subiecte pentru ca toate sunt concepute dupa acelasi model. Mai mult decat atat, nu cred ca este o diferenta foarte mare la gradul de dificultate al subiectelor. Bunaoara, in 2009, la proba scrisa la limba si literatura romana subiectul trei era realizarea unui eseu in care sa se prezinte tema si viziunea despre lume, reflectate intr-un roman psihologic din perioada interbelica, anul acesta la acelasi punct, cerinta a cerut elaborarea unui eseu de doua-trei pagini privind particularitatile de constructie a unui personaj dintr-o opera dramatica de I.L.Caragiale, Camil Petrescu sau Marin Sorescu. Singura concluzie pe care o pot trage de aici este ca nu sunt de vina subiectele pentru aceasta regresie cu 35,48% din ultimii doi ani (rata de promovare din 2009 a fost de 79,95%).

In concluzie, intrebarile pe care le am eu sunt cum se vor umple toate locurile de la facultati? Mai are vreo relevanta diploma de bac daca o iei din prima sau din a doua sau a noua incercare? Insa, cu siguranta, acestea sunt doar simple intrebari retorice.

Misiunea OTV: adevarul despre moartea lui Emineascu

Butonam pe la ora 2, data exacta fiind 2 iulie, 2011, scriu asta pentru ca imi pare un inceput de caz Elodia si la OTV se discuta cazul mortii lui Mihai Eminescu.

Ce mi se pare fascinant este ca la intrebarea "Credeti ca Mihai Eminescu a fost ucis?", romanii au raspuns 586 - DA si doar 241 - NU. Trec peste faptul ca domnul Dan Diaconescu nu apare deloc in cadru timp de jumatate de ora (probabil se ocupa de organizarea campaniei electorale) si ajung la subiectul emisiunii: dezvaluiri despre moartea lui Mihai Eminescu.

Cei de la OTV vor sa faca un serial difuzat pana in ora opt despre marele nostru poet. Acestia mai vor si sa-l dezgroape pe Eminescu pentru ca in viitor, precum declara invitatii emisiunii, elevii sa nu mai invete despre acesta ca "a fost nebun si bolnav de sifilis". Aceasta actiune este comparata in emisiune cu actiunea de exhumare a lui William Shakespeare. Deci vom fi in randul lumii!

Voce sa ai in Romania, ca emisiuni care vor sa te promoveze sunt!

Stiu ca nu am mai scris de mult timp, revin insa cu un post despre ceva ce astazi mi-a atras atentia: Antena 1 a achizitionat licenta pentru show-ul Idols (mai multe aici http://www.jurnalul.ro/cultura/media/antena-1-a-achizitionat-si-licenta-mega-show-ului-idols-581955.html).

Nu sunt un specialist, comentez acest eveniment ca potential telespectator si ca un om interesat de televiziune si, in general, de media. Acest anunt ma sperie putin in contextul in care Antena 1 se pregateste sa inceapa X Factor care precum se stie este a singing competition, o alternativa britanica la Pop Idol. American Idol este, surpriza, tot a singing competition. Care este diferenta intre X Factor si American Idol? Primul este un format britanic, produs de catre Simon Cowell (membru in juriul de la American Idol in perioada 2002-2010), cel de-al doilea este o emisiune americana, creata de catre Simon Fuller (amuzanta coincidenta prenumelor celor doi producatori).

sursa: urban.ro

Intrebarea mea pentru cei de la Intact este urmatoarea: de ce ati ales sa va faceti singuri concurenta? Sunt convisa ca stiati ce ati cumparat, sunt sigura ca emisiunile nu se vor suprapune la difuzare (nu vor fi difuzate in aceeasi perioada, ci poate una in completarea celeilalte), dar cum o sa le diferentiati in fata publicului? Cum o sa diferentiati produsele (care or sa fie la fel - nu vorbesc despre oameni, ci despre impachetarea lor)? Romania nu este America, sa avem milioane de oameni talentati gata oricand sa devina vedete, cum o sa gasiti concurenti foarte buni pentru ambele show-uri?

sursa: xfactor1ro

Strategia celor de la Intact ma surprinde si pentru ca se stie ca Media Pro a cumparat formatul The Voice. O alta singing competition, o productie noua, format olandez, care se pare ca este noua senzatie peste ocean. Nu spun ca prin aceste emisiuni nu s-au nascut vedete, nu spun ca aceste emisiuni nu au avut succes afara, dar cred ca daca aduci in acelasi timp trei produse care trasmit si vor acelasi lucru, e greu sa convingi publicul, cumva il derutezi.

sursa: evz.ro

Oare de a avut succes Dansez pentru Tine? Oare pentru ca nu exista nicio alta emisiune de dans in Romania, cumva pentru ca era singurul megashow (asa cum le place televiziunilor sa-si prezinte emisiunile) de pe piata? La fel si cu Romanii au Talent, era singura emisiune de acest gen de pe piata, iar publicul romanesc este obisnuit cu emisiunie care-si propun sa descopere si sa promoveze talente. Sa nu uitam ca dupa revolutie, TVR, prin emisiunile Scoala Vedetelor sau Ploaia de Stele, a reusit sa scoata vedete, de ce? Probabil pentru ca erau cam singurele variante de emisiuni de divertisment de pe piata. Stiu ca MegaStar nu a reusit in Romania, dar aici vorbim despre o emisiune care era difuzata pe un post cu audiente in general mici si care nu putea sa sustina construirea unei vedete.

Ramane, asadar, interesant de observat cati oameni se vor prezenta la toate preselectiile acestor siging competition. Cati dintre ei se vor duce nonsalant si la emisiunile celor de la Intact si la cele de la Media Pro. Si mai e interesant sa vedem si cat de talentati vor fi cei alesi, pentru ca e adevarat ca romanul e talentat, dar chiar suntem toti niste privighetori? Si ce e cel mai important, cati dintre cei care vor participa se vor mentine pe piata.

Incepand din toamna, publicul o sa aiba de unde alege: pe de o parte o sa avem Idols si X Factor, pe de alta, Vocea Romaniei, Master Chef (un concurs culinar) si deja cunoscutele Romanii au Talent si Dansez pentru Tine, cine o sa castige lupta pentru telecomanda telespectatorului?

Cititi mai multe despre cele trei singing competitions:
American Idol http://en.wikipedia.org/wiki/American_Idol
X Factor http://en.wikipedia.org/wiki/The_X_Factor_(TV_series)
The Voice http://en.wikipedia.org/wiki/The_Voice_(U.S._TV_series)