Ceremonie cu Globuri de Aur

oaptea trecută au fost decernate premiile oferite anual de membrii Asociaţiei Presei Străine de la Hollywood. Gazda din această noapte a premiilor a fost Ricky Gervais, unul dintre cei mai apreciați comedianți britanici, care a avut din nou o intervenție spumoasă, asta dupa ce în 2008 l-a ironizat pe Steve Carell la Premiile Emmy.



Marele câștigărot al serii a fost James Cameron cu al său film Avatar. Filmul uimește și încântă prin efecte, dar povestea inexistentă și acuzată că este copiată după Pocahontas, clișeele americane și criticile legate de discriminarea rasială, toate acestea mă fac să cred că bugetul IMENS, de mai bine de jumătate de miliard de euro, a fost stat la baza câștigării premiilor pentru ”Cel mai bun regizor” și ”Cel mai bun film- Drama”.
Premiile pentru ”Cea mai bună actriță într-un rol principal -Comedie sau Musical și Dramă” m-au bucură cu adevărat! Dacă pentru comedie a câștigat Meyl Streep, pentru dramă, premiul i-a fost înmânat actriței Sandra Bullock. Meryl Streep a devenit campioana Globurilor de Aur, după ce aseară a câștigat cel de-al șaptelea trofeu de acest gen. La această categorie marea perdantă a fost Meryl Streep cu rolul din It's Complicated, iar marea câștigătoare a fost Meryl Streep cu rolul din Julie and Julia.



Sandra Bullock a fost de curând desemnată actrița cu cel mai bun box office al anului pentru filmele The Proposal - rol pentru care a fost nominalizată la categoria ”Cea mai bună actriță într-un rol principal într-un film de Comedie” și The Blind Side - drama care i-a adus și Globul de Aur de aseară. Precum am mai scris pe blog, această actriță merită mult mai multe roluri bune, ofertante, în filme care să depășească clișeele americane.




Premiile de aseară au avut parte și de un standing ovation pentru regizorul Martin Scorsese. Acesta este omul film, precum a spus și Robert De Niro aseară, ”Martin lucrează film, mănâncă film, face chiar sex cu filmul ... Trăiește Film!”.



Retragerea unui mare Profesionist!

Evenimentul Zilei de astăzi ne dă o veste tristă pentru lumea și iubitorii teatrului românesc: marea regizoare Cătălina Buzoianu a decis să se retragă!
Regizoarea Cătălina Buzoianu îşi anunţă retragerea după premiera „Scamatorul din Lublin”, de la Teatrul Evreiesc, declarându-şi amărăciunea faţă de actorii, care nu mai ştiu să ardă până la capăt, şi faţă de starea teatrului de astăzi.



După o carieră şi o recunoaştere internaţională de peste 40 de ani, cu peste 100 de mari spectacole puse în scenă, cu premii importante acordate în ţară şi în străinătate, regizoarea Cătălina Buzoianu, căreia Giorgio Strehler declara că îi poartă „un mare respect”, îşi anunţă, retragerea de pe scenele româneşti. Ultimul spectacol important, pe care-l semnează, este „Scamatorul din Lublin”, după romanul lui Isaac Bashevis Singer, laureat cu premiul Nobel în 1978, cu actorul Veaceslav Grosu, în rol principal. Spectacolul va avea premiera in luna februarie la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucureşti.

Lucrurile se fac până la capăt sau nu se fac deloc!

După ce şi-a legat numele de Teatrele Mic, Bulandra şi Comedie, distribuind-o în cele mai mari roluri din carieră pe Valeria Seciu, după ce a cucerit lumea cu „Maestrul şi Margareta” (1980, Teatrul Mic) sau cu „Odiseea 2001”, care s-a jucat în toate porturile Mediteranei, Cătălina Buzoianu, în vârstă de 71 de ani, declară acum că se simte îndepărtată cu obstinaţie, „îngropată” de lumea teatrală românească.
Regizoarea îşi exprimă amărăciunea că cei mai mulţi actori nu mai sunt dispuşi să ardă până la capăt şi nici să facă orice pe scenă, aşa cum făceau odinioară înaintaşii lor.
Deşi se află în plină formă, repetând la Teatrul Evreiesc cu o vigoare şi o acuitate uluitoare, Cătălina Buzoianu afirmă, într-un interviu pentru EVZ, că îşi doreşte singurătatea, pentru că „nu mai vrea să plictisească” şi mai ales pentru că simte că, în afară de familie, nu mai are nimeni nevoie de ea.

Întregul interviu îl puteți găsi aici http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/883138/Imi-doresc-singuratatea/

Din ciclul: Filme bune și aproape românești!

”Cendre et sang”
o producție fracezo-româno-portugheză

Sinopsis: O femeie care-şi creşte singură cei trei copii după ce soţul ei a fost ucis se întoarce după 18 ani în ţară şi reînvie vechi tensiuni între familii rivale. Capul de afiş va fi israelianca Ronit Elkabetz, căreia îi revine rolul principal, în timp ce capii celor doua "clanuri" vor fi doi actori români, Olga Tudorache şi Ion Besoiu.



Primul film în regia și scenariul lui Fanny Ardant este făcut în producția lui Tudor Giurgiu și în a cărui distribuție întâlnim mulți actori români. Producția este realizată după cartea cu același nume a scriitorului albanez Ismail Kadare și a fost selecţionat în afara competiţiei la Festivalul de Film de la Cannes.
”Cenușă și sânge” este un film despre importanța tradiției și a respectării ritualurilor!
Fanny Ardant a fost pentru prima dată în spatele camerei de filmat, însă nu a reuşit să dea ritm filmului, care este înecat în dialog, supralicitat şi greoi, dacă nu chiar rizibil. Nici montajul nu salvează povestea, mai degrabă o face mai confuză.
Filmul este, însă, salvat de jocul actorilor. Daca la Olga Tudorache mă așteptam să spun ”Jos pălăria”, respectul și profesionalismul cu care Tudor Aron Istodor își tratează personajul mă face să spun că am câștigat pentru viitor un actor mare, pe care ar trebui să-l vedem și în producții românești de calitate.
Pelicula a fost filmată 90% în România!
Filmul arătă multe obiceiuri care ar trebui să se regăsească în România, fapt accentuat și prin folosirea limbii române în dialogul actorilor.
”Cendre et sang” este un film simplu, natural, surprinzător prin detaliile poveștii, dar care nu excelează în ceea ce privește partea tehnică și ușurința desfășurării acțiunii”!

FAITHLESS REVINE IN ROMANIA!

"Dupa trei editii ce au adus atat zeci de vedete internationale, cat si o mare de zambete pe chipurile a peste o 150.000 de romani, primul festival de anvergura "made in Romania" - B'ESTFEST - se pregateste pentru cea de-a patra editie! B'ESTFEST 2010 va avea loc anul acesta in zilele de 16, 17, 18 iulie, la Romexpo, primul nume confirmat in program fiind acelasi care in urma cu patru ani dadea startul primei editii a festivalului - Faithless!"  scrie pe
site-ul oficial al festivalului!



Asteptam si alte nume mari in "lista de corfirmari" pentru B'estfest 2010! Singurul eveniment din Romania care merita titulatura de festival!

În final, cineva are de suferit!


O privire amuzantă, ironică şi onestă asupra relaţiilor moderne, Closer este povestea a patru străini, cu întâlnirile lor intâmplătoare, atracţiile la prima vedere şi trădările accidentale.

Întâi a fost piesa de teatru şi apoi filmul!

Closer a depăşit graniţele scenei şi a ajuns în cinematografie. Celebrul film cu Julia Roberts, Jude Law, Clive Owen şi Natalie Portman a fost precedat de către piesa de teatru cu acelaşi nume jucată pe scenele londoneze. La Teatrul Foarte Mic din Bucureşti putem retrăi replicile inteligente şi pline de umor şi realism ale poveştii de dragoste accidentală dintre cei patru străini.




"Dacă eşti omul care râde la înmormântări, la catastrofele aviatice, la cele mai sumbre documentare pe teme politice şi la poveştile despre devastarea lumii în care trăim, atunci te vei îndrăgosti de Closer."

Washington Post

CLOSER


(spectacol produs de Teatrul Mic în parteneriat cu ArCuB şi Master Class)
de Patrick Marber

Traducerea şi adaptarea Ilinca Stihi
Regia: Ilinca Stihi
Scenografia: Imelda Manu
Light design: Gheorghe Jipa
Distribuţia: GHEORGHE VISU (Larry), ANA-IOANA MACARIA (Anna), MARIUS CAPOTĂ (Dan), MIHAELA MIHĂESCU (Alice)

Sunt oamenii făcuţi să se cupleze toată viaţa? Ce te poate determina ca într-o relaţie perfectă să devii infidel chiar cu preţul pierderii persoanei iubite? Poţi să iubeşti mai mult decât un singur partener în acelaşi timp? Cât de bine îl cunoşti pe cel pe care-l iubeşti? În final, cineva are de suferit. Cei patru eroi ai piesei se integrează perfect într-un scenariu plin de umor şi extrem de sincer în legătură cu relaţiile adulte. Ilinca Stihi
Piesa respectă foarte multe dintre caracteristicile scenelor din film. De la replici, la jocul actorilor sau gândirea regizorului, toate sunt amănunte ce amintesc de filmul lui Mike Nicholas. Closer ne prezintă un Gheorghe Visu cu totul diferit de personajul viu, relaxat, plin de umor şi culoare cu care ne-am obişnuit din serialele tv. Decorul ajută desfăşurarea acţiunilor şi uşurează înţelegerea semnificaţiilor diferite pentru fiecare cadru.



De la iluzia dragostei la prima vedere dintre Dan şi Alice, la dorinţa unei siguranţe false pentru Anna şi Larry, textul prezintă pierderi şi regăsiri ale sentimentului de iubire. Fiecare relaţie are specificul său - replica lui Larry "Când eu eram în formă, tu erai în scutece" defineşte legătura sa cu Alice care crede că "Tu alegi" pe cine iubeşti.
Finalul prezintă ideea că iubirea e o iluzie pe care atunci când crezi că ai atribuit-o cui trebuie îţi dai seama că ai greşit. Mereu în căutarea "acelei persoane" cei patru străini de la început se găsesc tot timpul în jocul frumos, ciudat şi dureros al vieţii.Finalul este surprinzător. Larry începe o relaţie cu o asistentă mai tânără şi o lasă pe Anna care încearcă să se refugiaze la ţară. Alice moare, iar Dan trăieşte în continuare viaţa sa de scriitor ratat.

Din nefericire, pentru cei care au văzut filmul o să fie senzaţia ciudata. Asta pentru că ştii ce urmează, ştii ce o să răspundă celălalt la insulta sau gluma primului. Şi mai mult jocul actorilor din film îl depăşeşte prin naturaleţe, simplitate, firesc sau implicare pe cel al actorilor români.