“Poliţist, Adjectiv” o dovadă de fascism

Criticul american Armond White scrie în New York Press din 30 decembrie 2009 o cronica a filmului românesc „Poliţist, Adjectiv” considerându-l o manifestare de fascism. Propunearea României pentru premiu de „cel mai bun film străin” pentru Oscarurile de anul acesta este desfiinţată, precum spune şi Dragoş Bucur, actorul principal din film, „Omul asta face praf filmul şi cinematografia românească”.

Armond White susţine că filmul este considerat unul anti-comunism doar pentru că este făcut în România, o ţară care a ieşit de curând din acest sistem dictatorial, dar, în esenţă, „Poliţist, Adjectiv”, este doar o formă de fascism.
Modalitatea de filmare folosită de regizorul Corneliu Porumboiu este catalogată drept „o accentuare a banalei idei a realismului”. Filmul utilizează focalizarea pe obiect nu pe acţiune, ceea ce, susţine Armond White, este specific cinematografiei româneşti. „Poliţist, Adjectiv” este comparat cu filmele realizate în anii ’90 în cinematografia Iraniană, unde se punea accentul „pe formă şi emoţie” în mod egal. În realizarea peliculei sunt ilustrate cu preponderenţă activităţi birocratice, fapt ce-l face pe critic sa-l compare cu filmele făcute de către Godard sau Makavejev, însă aceştia erau iubiţi de oamenii care ştiau ce înseamnă cinematografia controlată politic.
Cele mai importante secvenţe din film sunt considerate rudimentare. Astfel, dezbaterea despre semnificaţia cuvântului conştiinţă este văzută ca un act de snobism în cultură. Stilul lui Porumboiu este catalogat drept distrugător de simboluri şi imagini, iar aroganţa culturală transmisă în film este un factor negativ pentru cinematografia românească.
Criticul Armond White este unul dintre cele mai controversate personaje din industria cinematograifică din SUA. Cronicile sale au fost în nenumărate rânduri desfiinţate chiar de către Roger Ebart în Sun Times, iar RottenTomatoes.com a înfiinţat o petiţie electronică, pe site-ul http://www.petitionspot.com/ pentru stoparea activităţii lui.